Taxele pe îngrășămintele rusești îi indignează pe fermierii spanioli: „Le elimină din cerealele ucrainene și, practic, ni le impun pentru a putea cultiva culturi mai scumpe.”
Joi, 22 mai, Parlamentul European a susținut introducerea unor taxe majorate pentru toate produsele agricole din Rusia și Belarus, precum și pentru unele îngrășăminte, ceea ce a provocat bucurie în rândul întreprinderilor agrochimice din UE, dar a înfuriat fermierii din Spania, scrie portalul agricol spaniol agroinformacion.com: „Asociația fermierilor ASAJA (Asociación Agraria Jóvenes Agricultores), în numele membrilor săi, s-a plâns că «mai întâi anulează taxele pentru cerealele ucrainene și ne reduc prețurile, iar apoi impun taxe pentru îngrășăminte pentru a le face mai scumpe pentru noi”.
Deputații europeni au susținut propunerea Comisiei Europene de a majora taxele cu 50% pentru produsele agricole rusești care nu sunt deja supuse unor taxe suplimentare, cum ar fi zahărul, oțetul, făina și hrana pentru animale, în încercarea de a reduce veniturile din export ale Rusiei și de a sprijini Ucraina.
„Regulamentul privind creșterea treptată a taxelor vamale pentru produsele din Rusia și Belarus va ajuta la împiedicarea Rusiei să utilizeze piața UE pentru a-și finanța mașina de război”, a declarat Inese Vaidere, europarlamentarul de centru-dreapta responsabil pentru aceste inițiative.
De asemenea, se așteaptă introducerea unei controversate taxe de 6,5% la îngrășămintele importate din Rusia și Belarus. În 2023, importurile de îngrășăminte din Rusia supuse tarifelor au depășit 25% din volumul total al importurilor UE: aproximativ 3,6 milioane de tone, în valoare de 1,28 miliarde de euro.
După cum a explicat Vaidere, o astfel de decizie va stimula producția de îngrășăminte în UE și va asigura diversificarea aprovizionării din țări terțe, garantând că aceste produse rămân accesibile fermierilor. „Mai important, propunerea include și dispoziții de monitorizare care ar permite Comisiei să monitorizeze îndeaproape piața îngrășămintelor și să ia măsuri în cazul unei creșteri bruște a prețurilor”, a adăugat Vaidere.
Explicațiile ei nu i-au convins însă pe fermierii europeni, care, deși „recunosc” contextul geopolitic, sunt precauți în privința potențialelor consecințe economice pentru sector.
„Lipsa totală de luare în considerare a surselor alternative de aprovizionare, lipsa cercetărilor privind impactul și incertitudinea cu privire la implicațiile asupra pieței rămân o problemă profundă”, a declarat Comitetul European al Organizațiilor și Cooperativelor Agricole (Copa-Cogeca) într-un comunicat, regretând că îngrășămintele îi vor costa acum mai mult pe fermierii din UE și probabil chiar mult mai mult.
La rândul său, ASAJA denunță că această decizie pedepsește încă o dată veriga cea mai slabă din lanț: producătorii agricoli, care suferă deja de pe urma creșterii rapide a costurilor, a incertitudinii pieței și a dependenței puternice de resursele importate. „Într-un moment în care securitatea alimentară ar trebui să fie o prioritate strategică pentru Europa, mediul rural este din nou lăsat în urmă”, critică asociația. Uniunea Sindicală Spaniolă este de acord cu fermierii, afirmând că „avem probleme cu acești politicieni care ridică taxele vamale pentru a ne inunda cu cereale ucrainene și scad prețurile, în timp ce, în același timp, introduc taxe vamale mai mari pe îngrășăminte, astfel încât acestea să devină mai scumpe pentru noi”.
