Cultivatorii de porumb din Africa de Sud se confruntă cu o multitudine de provocări: secetă într-un sezon, câmpuri inundate în următorul. Situația este agravată de amenințarea tot mai mare a dăunătorilor și bolilor, multe dintre acestea fiind activate de schimbările climatice. Principalul dăunător rămâne leucocitarul de toamnă (Spodoptera frugiperda), un dăunător invaziv care a ajuns în Africa în urmă cu aproape un deceniu și continuă să submineze rezistența micilor fermieri, devorându-le culturile tulpină cu tulpină.
Porumbul joacă un rol central în securitatea alimentară în Zambia și Malawi, unde ocupă până la 80% din terenul cultivat și furnizează mai mult de jumătate din aportul caloric zilnic. Numai în Zambia, peste 90% din gospodăriile micilor fermieri cultivă porumb, subliniind ponderea sa economică și politică. Cu toate acestea, în ultimii ani, fermierii au trebuit să se confrunte cu pierderi nu numai din cauza precipitațiilor neregulate și a solurilor sărace, ci și din cauza dăunătorilor și bolilor care se intensifică cu fiecare sezon care trece.
Un studiu recent realizat de CIMMYT (Centrul Internațional pentru Îmbunătățirea Porumbului și Grâului) în 1.100 de ferme din Malawi și Zambia, ca parte a Centrului de Livrare Rapidă al Inițiativei Africane de Sud pentru Livrarea Accelerată a Inovațiilor (AID-I), evidențiază problema de mult cunoscută a pagubelor provocate de lepomii de toamnă. În sezonul 2023/2024, 70% dintre fermierii chestionați au raportat pagube aduse câmpurilor lor de porumb de către acest dăunător. În medie, infestările cu lepomi de toamnă au redus randamentele de porumb cu 13,5 până la 30%, reprezentând peste 230 de kilograme de boabe pierdute pe hectar.
Deși pierderile din 2023/2024 sunt puțin mai mici decât estimările anterioare, care variau între 22% și 67% în Africa, acestea sunt încă suficient de semnificative pentru a afecta securitatea alimentară și mijloacele de trai, scrie Kudzanai Chimhanda într-un articol de pe portalul CIMMYT.
Ca răspuns, mulți fermieri apelează la pesticide, semințe îmbunătățite și rotația culturilor. Cu toate acestea, după cum arată dovezile, insecticidele singure nu sunt soluția: acestea sunt adesea scumpe, adesea utilizate greșit și pot prezenta riscuri atât pentru oameni, cât și pentru mediu.
Mai mult, leucocița de toamnă dezvoltă din ce în ce mai mult rezistență la formulările de pesticide utilizate în mod obișnuit. Accesul la serviciile de extindere agricolă în țările din sudul Africii rămâne limitat, doar 27% dintre fermierii chestionați în Zambia și 54% în Malawi raportând că primesc un astfel de sprijin. Fără îndrumări adecvate cu privire la momentul și modul de aplicare a pesticidelor, utilizarea greșită a acestora poate ajunge să provoace mai mult rău decât bine.
Aici ajunge o nouă generație de hibrizi de porumb cu toleranță la FAW. CIMMYT, în colaborare cu partenerii săi care utilizează metode de ameliorare convenționale, a dezvoltat o nouă generație de hibrizi cu rezistență genetică nativă (nu transgenică) la dăunător.
Procesul de ameliorare este complex și necesită ani de teste pe teren în diferite zone agro-ecologice pentru a asigura adaptabilitatea și productivitatea.
În 2023, trei hibrizi de porumb rezistenți la FAW, dezvoltați de CIMMYT, au fost lansați oficial de Institutul de Cercetare Agricolă din Zambia (ZARI) și sublicențiați companiilor de semințe pentru comercializare. Cu sprijinul AID-I și al Programului de Agricultură Durabilă CGIAR, CIMMYT și partenerii săi promovează activ acești hibrizi către micii fermieri. Proiectul AID-I a oferit un sprijin esențial pentru accelerarea producției de semințe a acestor hibrizi. Zamseed și AfriSeed conduc eforturile de a aduce aceste soiuri pe piață.
Programul de Agricultură Durabilă a efectuat teste la fermă pe trei gradiente agro-ecologice în districtele Siavonga, Mazabuka și Mbala pentru a testa performanța hibrizilor în condițiile agricultorilor.
Există două metode de cultivare: cultivarea hibridului de porumb rezistent la leguminoasele din familia leguminoaselor (FAW) și intercalarea acestuia cu alte leguminoase. În loc să presupună o soluție universală, CIMMYT utilizează studii randomizate de control pentru a evalua performanța reală a soiurilor hibride în diferite condiții. Scopul nu este doar de a confirma dovezile științifice, ci și de a construi un caz mai solid pentru extinderea la scară largă.
În Siavonga, unde temperaturile ridicate și precipitațiile neregulate creează condiții ideale pentru focarele de leguminoase de toamnă, primele rezultate arată beneficii promițătoare. Evaluarea preliminară a deteriorării frunzelor indică o reducere semnificativă a nivelurilor de infestare la hibrizii rezistenți la leguminoasele de toamnă, comparativ cu soiurile sensibile. În schimb, beneficiile sunt mai puțin pronunțate în Mazabuka, în timp ce nu s-au observat încă câștiguri semnificative în Mbale - o locație mai răcoroasă, la o altitudine mai mare, cu o presiune mai mică a dăunătorilor. Aceste constatări specifice locației sunt esențiale pentru informarea politicilor bazate pe dovezi, hiperlocale.
Este la fel de important să se crească gradul de conștientizare și încredere în rândul fermierilor, asigurându-se că aceste soiuri îmbunătățite există și produc randamente ridicate cu bune practici agronomice. Prin intermediul AID-I, CIMMYT demonstrează sectorului privat argumentele comerciale pentru investițiile în aceste semințe hibride de porumb.
De exemplu, un sondaj realizat în Malawi, Tanzania și Zambia a constatat că gradul de conștientizare a hibrizilor de porumb rezistenți la FAW rămâne scăzut: doar 19% dintre fermierii din Malawi, 34% în Tanzania și 39% în Zambia auziseră de ei. Cu toate acestea, fermierii care cunoșteau hibrizii și-au exprimat dorința de a-i cumpăra la prețuri comparabile cu alte semințe hibride de porumb. Acest lucru indică un argument comercial puternic pentru investițiile din sectorul privat în multiplicarea și distribuția semințelor pentru a satisface cererea potențială și a crește accesul la hibrizi de porumb rezistenți la FAW.
Pentru mulți fermieri din Africa de Sud, Spodoptera frugiperda rămâne o amenințare constantă. Cu toate acestea, datorită științei, parteneriatelor puternice și angajamentului față de dovezile de teren, situația se schimbă cu fiecare test de teren și sezon de creștere.