Azotul ajută la atenuarea impactului secetei asupra soiei, conform datelor stabilite de experții de la Institutul Național de Tehnologie Agricolă (INTA) din Argentina. Rezultatele preliminare au arătat că creșterea disponibilității azotului în condiții de stres hidric a dus la o creștere cu 12% a greutății finale a boabelor și la o creștere cu 5% a concentrației de proteine ​​din boabe.

În contextul variabilității climatice, o echipă de oameni de știință de la INTA studiază modalități de optimizare a producției de soia, una dintre cele mai importante culturi pentru economia argentiniană. Inițiativa, condusă de Grupul de Ecofiziologie a Plantelor din cadrul Institutului de Fiziologie a Plantelor și Resurse Genetice al INTA, își propune să înțeleagă dacă îmbunătățirea nutriției cu azot poate atenua impactul negativ al stresului hidric (secetei) asupra randamentului boabelor și a conținutului de proteine, potrivit portalului oficial al Guvernului Argentinei.

Studiul, realizat în timpul testelor pe teren în colaborare cu Stația Experimentală Agricolă a INTA din Manfredi, a avut ca scop aprofundarea înțelegerii mecanismelor fiziologice implicate în creșterea conținutului de proteine ​​al boabelor la genotipurile cu randament ridicat.

În timpul creșterii culturilor, în special în etapa de umplere a boabelor, factorii de mediu, cum ar fi disponibilitatea apei și a nutrienților, determină componentele randamentului și compoziția chimică finală a boabelor. Studiile anterioare au arătat că, în condiții de stres hidric, absorbția azotului biologic de către culturi este redusă, ceea ce duce la randamente mai mici și la pierderea calității chimice a boabelor. Cu toate acestea, procesele care duc la aceste reacții sunt în prezent în dezbatere.

Una dintre cele mai notabile descoperiri ale studiului a fost că „seceta din timpul umplerii boabelor a redus randamentele cu 71% comparativ cu condițiile irigate, indiferent de disponibilitatea azotului. Cu toate acestea, a fost interesant de observat că o disponibilitate mai mare a azotului în condiții de stres hidric a crescut greutatea finală a boabelor cu 12%, concentrația de proteine ​​din boabe cu 5% și indicele de randament cu până la 30%, un indicator cheie al cantității de biomasă care ajunge în boabe”, a explicat Veronica Ergo, ecofiziolog la Centrul de Cercetare Agricolă al INTA.

Cercetarea s-a concentrat pe fundamentele ecofiziologice asociate cu absorbția, remobilizarea și distribuția azotului, precum și pe procesele cheie de reglare care duc la o creștere simultană a randamentelor de boabe și proteine ​​în condiții potențial favorabile (irigații și nutriție cu azot), precum și în condiții nefavorabile - în condiții de deficit de apă.