Angajamentul față de sănătatea solului și eco-certificarea este în creștere în Franța, potrivit unei noi analize.

Acest lucru este relatat de ziarul francez Réussir, citând un studiu recent realizat de Grupul Cooperativ de Bănci și Asigurări BPCE, care a publicat raportul său „Observatorul Agriculturii și Viticulturii 2025” pe 18 iunie. În colaborare cu Institutul de Opinie Publică IFOP, 1.206 fermieri, inclusiv 500 de vinificatori, au fost chestionați în perioada februarie-martie 2025 cu privire la perspectivele, provocările, practicile și relațiile lor pe termen scurt și lung cu schimbările climatice și agroecologia.

Conform sondajului, angajamentul față de abordarea agroecologică este „în creștere clară”: 57% dintre respondenți au declarat că sunt dedicați abordării agroecologice, o creștere de 8% față de ultima ediție a Observatorului Agriculturii și Viticulturii din 2023.

Printre sectoarele care ies în evidență se numără fermele de fructe, legume și flori, unde 74% dintre respondenți au declarat că sunt cei mai dedicați abordării agroecologice, și producătorii de vin, unde 77% dintre respondenți au declarat că sunt cei mai dedicați, în creștere cu 12% față de 2023. Per total, „toată lumea este foarte dedicată” abordării agroecologice, spune Marion Stephan, șefa departamentului de cercetare socio-economică din cadrul grupului BPCE.

Conservarea solului și ecocertificarea sunt activități din ce în ce mai populare în complexul agroindustrial francez. Când au fost întrebați ce activități desfășoară deja în fermele lor, majoritatea respondenților au indicat că practică conservarea solului (50% dintre respondenți, +15% față de 2023) și ecocertificarea (32% dintre respondenți, +8% față de 2023).

În plus, producerea de energie prin panouri solare este activitatea cea mai luată în considerare în următorii cinci ani (23% o practică deja, iar 28% o iau în considerare). Deși această activitate agrovoltaică a fost adesea de interes pentru cele mai mari ferme (cu o cifră de afaceri care depășește 750.000 de euro pe an), conform sondajului, devine din ce în ce mai frecventă și în rândul fermelor mici și mijlocii.

În funcție de gradul de impact al restricțiilor de apă și de preocupările legate de încălzirea globală, pot fi identificate diferite profiluri tipice de fermieri:

Fermieri „alienați” (19% dintre respondenți): acești fermieri sunt destul de în vârstă, în principal în ferme mici din nord-vestul Franței, și „în masă” resping inițiativele de mediu. Nu le pasă de climă sau de apă și nu sunt dedicați adaptării sau inovării.

Fermieri „pași” (16% dintre respondenți): acești fermieri nu sunt foarte preocupați de climă și de deficitul de apă și sunt încrezători în sustenabilitatea lor, chiar dacă spun că sunt îngrijorați de deficitul de apă pe termen scurt. Nu sunt foarte dispuși să investească în adaptare.
Fermieri „încrezători” (19% dintre respondenți): Considerați „atipici și unici”, acești fermieri au un angajament puternic față de agroecologie cu practici avansate, combinat cu încredere și puțină preocupare pentru climă sau apă.

Fermieri „avansați” (18% dintre respondenți): Fermieri relativ tineri sau nou stabiliți, acești respondenți au o conștientizare „deosebit de ridicată” a mediului și a climei, deși nu sunt încă afectați direct. Sunt dornici să se adapteze și să se modernizeze.

Fermieri „dedicați” (27% dintre respondenți): Acești fermieri sunt mai tineri decât celelalte categorii, sunt foarte preocupați de schimbările climatice și de restricțiile de apă și sunt angajați într-o tranziție agroecologică „avansată”. Și-au adaptat deja practicile de cultivare, energie și irigații și sunt dedicați „strategiilor specifice de sustenabilitate”.

69% dintre fermierii chestionați au declarat că sunt îngrijorați de schimbările climatice, iar 66% cred că impactul acestora asupra producției lor va fi semnificativ (excluzând răspunsurile „Nu știu”).

Sondajul arată, de asemenea, că cele mai îngrijorate tipuri de fermieri sunt cei care practică agricultura organică (100% au declarat că sunt îngrijorați), în timp ce cele mai puțin îngrijorate sunt cele cu o cifră de afaceri de peste 750.000 de euro pe an (58% au declarat că sunt îngrijorați).

Conform sondajului, schimbările climatice implică și schimbări în comportamentul afacerilor. Când au fost întrebați ce intenționează să schimbe din cauza pericolelor climatice din ultimii doi ani (în special înghețurile și seceta), fermierii menționează metodele de producție (28% din răspunsuri), managementul afacerii (25%) și strategiile de investiții (23%). Se menționează și tipul de producție agricolă (22%), ceea ce reprezintă o creștere față de 2023 (15%). Aceasta include activități suplimentare generatoare de venituri, cum ar fi agroturismul sau producția de energie (14% din răspunsuri, +7% față de 2023).

Doar 17% dintre fermierii chestionați au indicat că nu au nevoi speciale pentru a implementa tranziția agroecologică, adică cu 10% mai puțin decât în ​​2023.

Strategiile necesare pentru tranziția agroecologică includ: necesitatea de a investi în echipamente (33% dintre respondenți, +6% față de 2023), dobândirea de cunoștințe despre tranziția agroecologică (30%, +5% față de 2023), asistență tehnică (29%, +7% față de 2023) și o forță de muncă mai mare (24%, +4% față de 2023).

).

Cu toate acestea, sondajul a arătat că schimbările climatice nu reprezintă principala preocupare pe termen scurt a fermierilor chestionați. În primul rând, 37% dintre aceștia indică faptul că se așteaptă ca cifra lor de afaceri să scadă în următoarele 12 luni, ceea ce reprezintă cu 7% mai mult decât în ​​2023. 44% dintre respondenți se așteaptă la o scădere a profitabilității (+7% față de 2023) în următoarele 12 luni, o pondere care crește atunci când vine vorba de fermierii implicați în agricultură la scară largă (55%) și viticultură (62%).

Pe termen mediu, în următorii doi ani, problemele climatice și agroecologice nu sunt încă o prioritate. Conform sondajului, pregătirea pentru vânzarea fermei sau pensionarea este cea mai importantă preocupare pentru 28% dintre respondenți, înaintea nevoilor de numerar (19%) și a îmbunătățirii sănătății lor sau a celor dragi (16%). Prin urmare, nevoia imediată de a se proteja împotriva efectelor pericolelor climatice pare, în medie, mai puțin presantă pentru fermierii chestionați.

Pe termen lung, 33% dintre fermieri intenționează să înceteze activitatea în următorii cinci ani, față de 27% în 2023. Pentru acești respondenți, principalul motiv este pensionarea (76%) înainte de dificultățile economice (10%).